Posts Tagged ‘dealuri’
Nori calatori, o carte ilustrata
Posted on: 1 decembrie 2012
Copiii din povestile mele incep sa se transforme in adulti. Intamplarile sunt altele. Simt nevoia de a merge mai departe, de a mari dimensiunile lucrarilor, de a schimba stilul, de a mixa materialele, uneori de a completa totul prin cuvinte.
Dar inainte de asta trebuie sa ma ocup de visul meu dintotdeauna, acela de a avea propria carte ilustrata.
Imi place sa calatoresc si am petrecut anul 2012 mai mult pe drumuri, descoperind si fotografiind oameni si locuri noi, case, dealuri, nori, foarte multi nori. In interviul realizat de Veronica Stancu pentru Deco si Eco am primit frumoasa intrebare cum definesc eu norii. Aici gasiti raspunsul.
Cartea mea este despre Nori Calatori. Traveling Clouds.
Din America, cu o pronuntie de incepator in limba engleza, dar cu emotii autentice si povestile care insotesc picturile mele, am pornit primul Kickstarter.
http://www.kickstarter.com/projects/travelingclouds/traveling-clouds-an-illustrated-book
Va cer ajutorul in promovarea acestui proiect, distribuirea informatiei imi va fi de un real folos! Doar cu ajutorul vostru cat mai multi oameni vor afla despre el, iar eu imi pot atinge visul.
„Love you!” (Veti vedea in filmulet de ce spun asta!)
Cristina.
Fereastră
Posted on: 17 august 2012
Colecţia mea de picturi-ilustraţii se numeşte „Poveşti fara cuvinte”, la fel ca blogul, dar iată că incep să apară lucrări insoţite de un mic text, o scurtă idee a istoriei prezente acolo, a mesajului meu.
Voi incepe cu această fereastră ( acrilic pe lemn, 106 X 53,5 cm )
Eu sunt Maria şi imi place să mă joc. Aşa, ca oricarui copil de vârsta mea.
Dar imi place şi să visez, cum ar trebui sa facă orice copil, parinte, bunic de pe lumea aceasta.
E linişte. Deschid fereastra camerei mele şi privesc peisajul. Văd case zâmbitoare, păsări care stau la taclale, dealuri, copaci, chiar şi pe cei şase melci de la grupa mică din grădiniţa vecină. Sigur au plecat la plimbare.
Gândul mă duce mai departe, in acelaşi ritm cu dealul din faţa mea, ce se transformă intr-un val. Valul primeşte in dar o barcă. Astazi vreau sa fiu această barcă şi sa călatoresc cu ea. Valul se inalţă, sunt sus, totul are o alta perspectivă. Copacii dansează, şi ei purtaţi de valuri, fluturii imi vorbesc, stelele sunt mai aproape. Ce frumos e să zbori!
Acum valul coboară şi, incet, incet, mă apropii de apa. Acolo intâlnesc un peşte. Astăzi vreau sa fiu şi acest peşte mare, cu solzi aurii, să cobor in adâncurile albastre, sa-i intalnesc prietenii şi familia. Oare ce descoperiri voi mai face?
– Maria, e timpul pentru somn, ne pregatim de culcare! strigă mama din camera alaturată.
Inchid fereastra, mă imbrac repede in pijamale şi mă strecor in pat, doar nu vreau să pierd călatoria. Visul merge mai departe!
Lumea este exact aşa cum vrem noi să o vedem. Lasă-ţi gândul să zburde, visează, nici nu ştii ce departe poţi ajunge!
poveşti fără cuvinte 
Comentarii recente